Cum sa faci caca si pisu in drumetiile pe munte

Exista vreun turist care s-a plimbat prin padure si nu a intalnit “norocul” fix in carare, in pesteri sau intr-o zona numai buna de campat, luat masa, dormit, lenevit? Nu cred…
Cum si unde trebuie sa se faca treaba mare si mica in natura este un subiect tabu in Romania, iar daca doar se aduce vorba, apar zambete, sovaieli, glume.

Urgenta
Se intampla… dar mai rar la munte. Din cauza alimentatiei diferite si a efortului depus, majoritatea celor care fac trasee pe munte se constipa. In concluzie, cei mai multi, in special daca traseul nu depaseste o zi, nici daca se roaga nu ajung la chemarea naturii.

Frica
Principalul motiv, dupa mine, pentru care locurile cele mai umblate din timpul zilei devin cele mai „cautate” cand se lasa seara. Cand combini frica si rusinea de a chema pe cineva sa te insoteasca, rezulta o oprire cat mai aproape de carare sau chiar in ea.

Nesimtiea
Lipsa celor sapte ani de acasa, este prezenta peste tot…

Cum sa-ti ascuzi ce ramane dupa durerea de burtica:
– iei hartiuta igienica (nu servetele textile!!!) și o lopatica de gradina, iar cine doreste mai poate lua si o punguta de plastic ziplock sau de care vrea. Noaptea mai ai nevoie de frontala, iar daca iti este frica, poti sa rogi pe cineva sa stea pe afara pana scapi de durerea de burtica. Nu sa te tina de mana…
– cauti calm sau pe repede inainte locul: la manual se spune ca trebuie sa fie la 8-10 metri de carare, la 40 – 50 de metri de camping si la 80 – 100 de metri față de orice sursa de apa. Daca este posibil… acolo unde sapi este indicat ca solul sa fie cat mai organic, moale, ajuta la o descompunere rapida;
– sapti o groapa de aproximativ 10 centimetri adancime si tot atat latime si te asezi deasupra tronului;
– dupa ce ai umplut groapa, poti sa pui hartia igienica peste rezultatul aparut in groapa sau intr-o punga de plastic. La final astupi groapa cu pamant. In niciun caz nu dati foc hartiei!!!

De mentionat 
Cei care aleg sa transporte cu ei hartia igienica este bine sa folosesca cat mai multa hartie. Hartia folosita se va campacta cu ajutorul altei fasii curate din hartia igienica. Se face o minge mica de hartie. Acesti excursionisti model trebuie sa tina cont ca au nevoie de un saculet de plastic pe care sa il agate de rucsat, pentru a aduna in el toata hartia folosita, iar daca vor sa impresioneze, in acel saculet pot cara hartia folosita de intregul grup.

Hartia igienica ingropata se degradeaza repede, cateva luni, depinde de vreme, anotimp. In acest caz un impact asupra mediului exista, dar incomparabil mai mic fata de atunci cand hartia este lasata in bataia vantului sau, mai rau, atunci cand se foloseste servetelul textil. Daca decizi sa ingropi hartia, atunci foloseste o hartie care NU este parfumata!

– grupurile pot sapa o groapa mai adanca si putin mai lata care sa fie folosita de mai multi oameni. Un fel de WC turcesc; dupa fiecare folosire se pune si hartia in groapa (hartia se poate pune si in punga de plastic) si peste se pune un strat, nu foarte gros, de pamant din gramada de care s-a format atunci cand a fost sapata groapa. Se pune pamant ca sa nu mai miroase, sa nu ia vantul hartia, se umple de muste etc.
– daca e zapada, gheață, piatra atunci este indicat ca hartia sa fie pusa in punga si astupi treaba cu cei gasesti: zapada, crengi, pietre etc

Cand vine vorba de pipi, treaba sta in felul urmator:
– evita sa uzi florile, iarba, pomii. Lasa udatul pe seama norilor. De preferat ar fi sa uzi pietrele sau pamantul. Avand un nivel ridicat de sare, o cantitate mare de urina arde plantele, iar daca un camping intreg insista la un pomisor il usuca si pe ala. Totusi, impactul asupra mediului, a unui singur pipi, atunci cand alegi sa-ti faci nevoile in padure nu prea este…;
– te indepartezi cativa metri de carare, cativa zeci de metri de zona de campat, 80 – 100 de metri de sursa de apa (sau la cat se poate) si apoi urmeaza sa te eliberezi;
– la final hartia igienica se colecteaza intr-o punga de plastic sau sapi o mica groapa si o ingropi acolo. NU folositi servetele textile!!!

In mai toate in zonele de campat din Romania, „WC-ul” masoara zeci de metri patrati. Locul destinat corturilor este pur si simplu flancat pe toate partile de fecale. Asemenea locuri se gasesc si in rezervatii naturale sau zone greu accesibile pentru turistul fara experienta …, deci e o problema generala.

Nu suntem pregatiti sa ne caram rahatul dupa noi (intr-o punga de plastic se pune nisip, pamant uscat sau orice altceva care absoarbe uminidatea si se face treaba mare in punga. Apoi il pui in spate si o iei la vale sau la deal), dar sa sapam o groapa ar trebui sa fim in stare.