Traseu spre Asezarile Rupestre din Tara Luanei, din satul Nucu. Muntii Buzaului
Traseu montan in Muntii Buzaului, Tara Luanei. Obiective turistice: Nucu, Fundul Pesterii, Chilia lui Dionisie, Bisericuta lui Iosif si Schitul Fundatura.
Partea 1
Sat Nucu – Poiana Cozanei – Pestera Fundul Pesterii
Marcaj: Nemarcat
Durata: 30 min.
Pestera Fundul Pesterii – Poiana Cozanei – Chilia lui Dionisie Torcatorul
Marcaj: Nemarcat
Durata: 10 min.
Chilia lui Dionisie Torcatorul – Poiana Cozanei – Bisericuta lui Iosif
Marcaj: la inceput nemarcat, apoi triunghi albastru 
Durata: 20 min.
Bisericuta lui Iosif – Lacul Mistretilor – Agatonul Vechi – Agatonul Nou
Marcaj: la inceput triunghi albastru , apoi banda rosie 
Durata: 45 min – 1 ora
Citeste si Traseu in Muntii Buzaului, Masivul Ivanetu: Trovantii sau Babele de la Ulmet
Partea 2
Agatonul Nou – Agatonul Vechi – Lacul Mistretilor – Schitul Fundatura – livada – Sat Nucu
Marcaj: partial triunghi albastru
Durata: 1:15 min. – 1:30 min
Durata totala: 3 ore – 3:30 ore
Descrierea traseului pe munte Asezarile Rupestre din Tara Luanei, traseu montan in Muntii Buzaului, Masivul Ivanet:
Traseul propus se desfasoara in Muntii Buzaului, Masivul Ivanet, in zona denumita Tara Luanei. Incepe din satul Nucu si continua spre Poiana Cozanei, Grota Fundul Pesterii, Chilia lui Dionisie Torcatorul, Bisericuta lui Iosif, Agatonul Vechi, Agatonul Nou, Schitul Fundatura. La final revenim la locul de unde am inceput excursia, in satul Nucu.
In prima parte a traseului, din parcarea amenajata din satul Nucu, loc unde se afla si un panou de informare turistica, inaintam pe drumul unde se afla semnul rutier de parcare “P”. Nu exista niciun indicator turistic de directie.
Legenda zonei Tara Luanei
Asezarile rupestre din Muntii Buzaului sunt un taram al misterelor, iar numele de Tara Luanei se datorează mai multor legende. Una dintre ele spune ca in acesti munti domnea un rege batran si intelept cu nume feminin, Luana, iar zidurile cetatilor lui, care erau luminate si noaptea de un fel de soare, atingeau cerul. Locuitorii din aceste zone, unii dintre ei fiind uriasi, erau viteji, netematori si luptau numai pentru dreptate, iar atunci cand erau raniti, regele ii vindeca cu apele fermecate din Valea Izvoarelor. Cu toate acestea, dupa o lupta cu dusmanii lor, care au atacat in care de foc, Soarele Luanei a fost doborat. Invadatorii au parjolit toata zona si au ucis orice forma de viata. A urmat declinul, iar civilizatia din Tara Luanei, dupa un timp, a disparut.
Inaintam pe drum, iar nu dupa mult timp in dreapta noastra se inalta un zid de stanca. Legenda acestor pereti de gresie se naste cu 4000 de ani inainte de Hristos.
Legenda peretilor de gresie
In locul unde se afla peretii de stanca se spune ca se adunau tinerii care doreau sa devina luptatori, iar marii conducatori urcau sus pe ele, ori de cate ori doreau sa transmita mesaje importante multimilor. Sus pe peretele gresie se gaseste o piatra in forma de cub care s-ar roti dupa soare. Se mai spune si ca fratele lui Nicolae Ceausescu, generalul Ilie Ceausescu, ar fi infiintat aici o unitate speciala pentru antrenarea soldatilor cu puneri paranormale.
Mai mergem putin pe acest traseu montan in Muntii Buzaului si ajungem la indicatorul pe care scrie Schituri rupestre Bozioru. De aici, ghidati de acest indicator, in cateva minute ajungem in Poiana Cozanei.
In Poiana Cozanei se gaseste un foisor, un izvor si mai multe panouri care ofera informatii despre locurile din zona, insa nu sunt insotite de marcaje turistice care sa indice si locul unde se gasesc aceste obiective! Pentru a ajunge la grota Fundul Pesterii inaintam spre stancile din fata noastra, iar cand ajungem la o banca de lemn, cotim spre dreapta.
Traseu montan in Muntii Buzaului – Descrierea grotei Fundul Pesterii
Inaintam pe carare, iar dupa circa 200 de metri ajungem la Pestera Fundul Pesterii, una dintre cele mai importante asezari rupestre din lume. Este o grota naturala, amenajata pentru locuire, dupa unele studii chiar din perioada Paleoliticului. Pe peretii pesterii se gasesc desene si inscriptii care dateaza din perioada epocii Bronzului. Accesul este blocat de un grilaj din fier pentru ca locul a fost profanat, mai multe bucati de perete cu desene fiind furate sau distruse. Conform unei teorii pe peretii acestei grote s-ar afla mai multe caractere din toate alfabetele arhaice, dar si un alfabet local din care ar fi descins celelalte alfabete ale timpului…
Parasim pestera si revenim la banca de lemn din Poiana Cozanei. In fata noastra se gaseste o stanca, iar Chilia lui Dionisie Torcatorul se afla sus pe stanca din fata noastra. Din acest loc, la chilie se poate urca fie prin partea stanga, fie prin partea dreapta a stancii. Noi am ales sa urcam prin partea stanga. Trecem pe langa o arcada foarte subtire din gresie, iar apoi cotim spre dreapta si urcam o panta de aproximativ 30 de metri.
Inaintam pe poteca ingusta, iar apoi continuam ascensiunea cu ajutorul a doua scari din lemn, una de doi metri, alta de patru. Intrarea in chilia din piatra este ingusta, insa spatiul din interior este destul de mare. Si aceasta grota a fost vandalizata, peste inscriptiile rupestre fiind scrise nume si desene vulgare.
Descrierea Chiliei lui Dionisie Torcatorul
Chilia lui Dionisie Torcatorul ar fi fost locuinta monahala si prin asezarea strategica i se mai atribuie si loc de observator. Numele pe care il are, apartine ultimului pusnic care a stat aici, Dionisie, care torcea lana pentru a se intretine. Adapostul se pare ca dateaza din secolele III – IV, iar Dionisie ar fi sihastrit aici 30 de ani in secolul XIV. Chilia este atestata documentar in anul 1639.
Parasim grota si coboram in Poiana Cozanei. Inaintam pe langa marginea padurii, zona nu este marcata, pentru cativa zeci de metri, urmand ca mai apoi cararea sa ne duca la un izvor captat.
Urmeaza o urcare prin padure unde traseul este marcat corespunzator cu triunghi albastru. Dupa aproximativ zece minute suntem in fata unei stanci verticale de circa 100 de metri, iar la baza ei ea gasim Bisericuta lui Iosif, numele ei venind de la un calugar.
Traseu montan in Muntii Buzaului – Descrierea grotei Bisericuta lui Iosif
Construita de primii crestini, la intrare se afla desenat cel mai vechi simbol crestin, simbolul pestelui, atribuit lui Iisus. Acest simbolul este specific anilor 200 – 300 dupa Hristos, folosit in deosebi in perioada persecutiilor. Din exteriorul grotei se mai vad urmele unde grinzile de lemn se imbinau cu stanca si astfel se forma, probabil, un pridvor, un fel de terasa acoperita.
Bisericuta lui Iosif Torcatorul este atestata documentar in anul 1587 si este cea mai bine pastrata asezare rupestra din aceasta zona, dupa biserica din Alunis.
Biserica sculptata in stanca are altarul orientat spre nord, nu spre rasarit, iar spatiul amenajat ca si biserica se afla doar partea din stanga a intrarii. Desi este formata dintr-o singura incapere, se pare ca aceasta a rezultat din unirea a doua camere.
Parasim grota si inaintam pe cararea marcata cu triunghi albastru si mai rar, cu banda rosie. Urmeaza un urcus sustinut, insa nu pentru mult timp.
Ajunsi pe culme, la o intersectie de carari, marcajul triunghi albastru dispare. Mai departe urmam semnul banda rosie. Zona nu este marcata corespunzator, insa cararea bine batatorita este usor de urmat si nu dupa mult timp ajungem langa un lac de mici dimensiuni, denumit Lacul Mistretilor. Dupa inca zece minute de mers ajungem la Agatonul Vechi.
Legenda Agatonului Vechi
Agatonul Vechi este denumit si Daramatura, datorita gradului avansat de degradare. Undeva pe la anii 1500, din cauza unui cutremur puternic, tavanul si peretii s-au prabusit, iar calugarii care locuiau aici au fost nevoiti sa se stramute in locul numit Agatonul Nou. In grota Agatonul Vechi s-au gasit urme de oseminte umane arse. De aici si una din teorii, conform careia, in una din incaperi s-ar fi practicat ritualuri de incinerare, insa este posibil ca provenienta oaselor arse sa fie din vremea dacilor, atunci oamenii morti se ardeau si aceasta grota sa fi fost un mormant.
De la Agatonul Vechi urmam cararea care se continua prin padure si in aproximativ o suta de metri ajungem la Agatonul Nou.
Legenda Agatonului Nou
Agatonul Nou este un vechi ansamblu format din patru incaperi, dintre care partial se mai gasesc doar trei. Sub chilie se afla si un beci in care, conform legendei, pe vremea navalirii turcilor se ascundeau fetele sa nu fie siluite. In anul 1865 in acest beci ar fi fost descoperita si o comoara constand intr-o lada plina cu bani din aur.
De la Agatonul Nou facem cale intoarsa spre Agatonul Vechi, Lacul Mistretilor si Satul Nucu, insa pe un alt traseu. Urmam cararea, iar cand ajungem la intersectia de carari, acest loc nu este marcat si greu de reperat pentru ca sunt copaci cazuti, continuam sa coboram, nu cotim spre dreapta pe traseul pe care am urcat. Cararea coboara mai accentuat si in cativa metri gasim si marcajul banda rosie. Ghidati de carare, ajungem la un alt obiectiv Schitul Fundatura.
Descrierea Schitului Fundatura
Imensa stanca in care a fost scobita Schitul Fundatura ar fi cazut de pe Varful Turtudui. Schitul atestat abia in secolul al XVII-lea are o singura incapere cu trei ferestre. Afara se vad urmele grinzilor ce sustineau acoperisul care proteja un pridvor la intrare.
De la Schitul Fundatura urmam drumul forestier nemarcat, iar atunci cand iesim din padure cotim spre dreapta. Inaitam pe urmele lasate in iarba de un tractor, nu exista drum sau carare. Traversam o livada lunga de cateva sute de metri, pentru ca mai apoi sa ajungem la un drum care ne conduce spre casele din satul Nucu. Trecem pe langa un cimitir, unde descoperim si un semn de directie, iar atunci cand ne intersectam cu un alt drum pietruit, cotim spre dreapta. Urmam drumul si dupa cateva minute ajungem la locul unde am parcat masinile, iar acest traseu montan in Muntii Buzaului a luat sfarsit.
